Marcela Focsa, Scoarte Romanesti

Albumul autoarei Marcela Focsa, Scoarte Romanesti prezentat a aparut in anul 1970 la Bucuresti la Editura Stiintifica. Tabla de materii contine urmatoarele capitole:

1) Cuvant inainte
2) Introducere
3) Laicerul
4) Scoarta

• Oltenia
• Muntenia
• Moldova
• Banat
• Maramures

5) Note
6) Bibliografie
7) Lista ilustratiilor
8) Rezumate si lista ilustratiilor in limba franceza, engleza, rusa.

Spicuim mai jos cateva repere din Cuvant inainte

In procesul de integrare a valorilor artei si culturii romanesti in circuitul culturii universale, reteaua muzeelor existente are un rol determinant.

Prin insemnatul patrimoniu pe care il detin, muzeele sunt in situatia de a raspunde acestei necesitati nu numai prin expozitiile pe care le organizeaza dar si prin publicarea colectiilor.

Lucrarea de fata privind colectia de scoarte a Muzeului de Arta Populara, desi prima, se inscrie intr-o serie mai mare de lucrari destinate sa prezinte in ansamblu, cat si in aspecte particulare, diferitele genuri de creatie populara pe baza bogatelor colectii existente.

Intr-o perioada pe care o dorim cat mai scurta, Muzeul de Arta Populara, isi propune sa publice pe rand colectiile de ceramica, creatiile artistice in lemn si metal, tesaturi si port, pictura pe sticla si lemn, astfel incat intreg acest patrimoniu sa fie pus la indemana specialistilor si adus la cunostinta marelui public.

Prin importanta lor ca element de cultura materiala , cat si prin remarcabila lor frumusete, scoartele pot fi considerate ca unul din genurile majore nu numai ale creatiei noastre populare, dar ale artei romanesti in general.

Manualul croitorului

Manualul croitorului aparut in 1995 sub egida Ministerului Invatamantului la Editura Didactica si Pedagogica, are ca autori pe: Ing. Maria Ciutea, Ing. Maria Barleanu si maestrul Petrache Dragu.

Cuprinde 12 capitole structurate dupa cum urmeaza:

1) Rolul si importanta ramurii confectii imbracaminte,

2) Prezentarea materiilor prime,

3) Tehnologia cusaturilor utilizate in confectionarea imbracamintei,

4) Utilaje si masini pentru confectii de imbracaminte,

5) Tratamentul umido-termic folosit in confectionarea produselor de imbracaminte,

6) Antropometrie,

7) Sortimente de imbracaminte,

8) Realizarea produselor de imbracaminte pentru femei,

9) Tehnologia confectionarii imbracamintei pentru copii,

10) Tehnologia confectionarii imbracamintei pentru barbati,

11) Documentatia tehnica,

12) Organizarea si igiena locului de munca.

Evolutia imbracamintei este influentata de modernizarea vietii, de conceptiile privind constructia de locuinte, de linia mobilei, de locul de munca din ateliere si birouri, de felul mijloacelor de transport, de modul de organizare a vacantei si timpului de odihna.

Modele inedite de tricotaj artistic

Cartea "Modele inedite de tricotaj artistic" apare in anul 1981 la Editura Tehnica Bucuresti. 

Autori: Maria Kraushaar si Anca Soimulescu-Ciusca.

Capitole din cuprins:

Cuvant inainte,

Materiale si ustensile,

Tehnica de lucru incluzand schemele de lucru si simbolurile folosite la alcatuirea schemelor,

Intretinerea milieurilor tricotate,

Milieuri rotunde,

35 de modele de milieuri rotunde.

Lucrul de mana prin infinita posibilitate de individualizare a pieselor executate, prin valoarea de unicat pe care acestea o pot capata, este o indeletnicire ce  nu-si pierde niciodata importanta in viata noastre de zi cu zi.

Daca in ce priveste piesele vestimentare, industria i-a mai restrans utilitatea, in decoratiunile interioare lucrul de mana este de neinlocuit el fiind cel care face sa iasa in evidenta priceperea si gustul stapanei casei, personalitatea sa si nu in ultima instanta, el este cel ce da caldura unui camin.

Alaturi de broderii si impletituri cu croseta, tricotul, aceasta tehnica atat de usor de executat, ocupa un loc de prim rang in realizarea pieselor decorative pentru interior, cuverturi, perdele, draperii, perne decorative, milieuri, fete de masa, jucarii pentru cei mici, etc.

Volumul de fata prezinta cititoarelor cateva modele de milieuri si fete de masa in dorinta de a le ajuta sa-si infrumuseteze caminul, sugerandu-le in acelasi timp ca fantezia lor le poate conduce spre crearea de modele originale.

Standardized textbook of barbering 1950

Publicata in anul 1950 de catre Associated Master Barbers and beauticians of America manualul "Standardized textbook of barbering" a patra editie, este structurat in doua parti ilustrat cu 172 de imagini:

1) The Fundamentals of barbering

2) Barber Science.

  Continutul include printre altele: istoria profesiei de barbier, igiena, anatomie si fiziologie, terapii, cosmetica, frizerie, teoria masajului.

In epoca moderna nu mai este suficient pentru barbier sa stie doar partea practica a profesiei. Este necesar sa aiba cunostinte temeinice de anatomie si fiziologie.

 Barbieritul a devenit o stinta odata cu studiul entitatilor umane pe masura ce psihologia epocii moderne reliefeaza unicitatea fiecarei fiinte omenesti.

In aceasta epoca numeroase industrii cheltuie sume considerabile cu cercetarea intocmind in urma studiilor costisitoare baze noi pentru estetica moderna.

 Profesia de barbier se numara printre cele mai vechi din lume. Studii arheologice indica forme timpurii de aranjament facial primitiv printre oamenii preistorici din era glaciara.

In vremea lui Moise serviciile de barbierit au devenit accesibile si populatiei. Arta barbieritului in vremurile antice includea barbieritul, frizeria, colorarea parului, makeup facial, ajustarea barbii.

Cartea este in intregime un periplu avizat prin documentare de specialitate, un manual detaliat despre arta si stiinta barbierului din vremuri imemoriale pana in prezent.

Mode si vesminte din trecut

Arheologia noastra costumara, cu numeroasele si efemerele variante ale portului pamantean, oglindesta pe parcursul ei insasi istoria Principatelor Romanesti cu framantarile lor sociale, cu necontenitele lupte pentru libertate. 

Ca pretutindeni in oranduirea feudala, si in viata societatii noastre din trecut, nimic nu reflecta mai discrepant inegalitatea dintre oameni decat straiele pe care acestia le poarta. 

Dintre toate formele de cultura materiala, numai vesmantul omului desemneaza de la prima vedere conditia fiecaruia, deosebirea de stare materiala vadind prapastia ce desparte feluritele grupuri intre ele in sanul aceleiasi comunitati nationale. 

In toata intinderea istoriei noastre, ca dealtfel in toate tarile continentului, boierimea, detinatoare de bunuri, latifundii si aur, desfasoara un lux fara limite, imbracand cale mai frumoase si mai scumpe costume, calatorind in cele mai elegante trasuri, veselindu-se la cele mai bogate ospete.

In contrastul acesta dintre hainele de dimie pe care le imbraca locuitorii satelor noastre si stofele de aur venetice cu care se impodobesc divanitii si voievozii trebuie cautata si pricina involburatelor rascoale ale maselor obidite.

Cinci veacuri in care costumul romanesc de epoca penduleaza mereu intre rasarit si apus, fluctuatiile pe care le sufera haina citadina oglindind alternativ epocile de aservire sau cele de libertate, deznadejdile si sperantele poporului nostru.

Mentinerea vreme de secole a portului oriental in tarile noastre ni se reveleaza din cele mai vechi timpuri ca o stricta obligatie politica de ceremonial pentru domnie si dregatorii boieri, pentru slujbasi, curteni si casele lor.

Inca de pe la 1540, episcopul Verancius, scriind despre noi, facea constatarea ca portul muntenilor, spre deosebire de cel al moldovenilor, imprumutase multe piese turcesti, oamenii din Tara Romaneasca, in baza noilor relatii de vasalitate fata de turci, renuntand la vechea lor haina traditionala.

Autorul

Cartea de fata incepe sa numere anii din vremea celui de-al doilea descalecat al tarii. Este veacul "elegantei" europene si rafinamentului epocii si stralucirii somptuoasa strecurate prin Bizant sau prin trecatorile muntilor si in voevodatele noastre.

Suntem in plin Ev Mediu romanesc. Lumea aceasta feudala de jupani si ostasi si de proaspeti curteni care forfoteau in jurul domnului incepuse inca demult sa cunoasca ispita luxului si a podoabelor, voluptatea hainelor de matase stropite cu flori de aur si a "leaganelor" trase de cai superbi, pasiune ce o va avea in tot lungul istoriei sale, luand catre sfarsitul secolului al XVIII-lea forme bolnavicioase, frenetice.

Lucrarea Mode si vesminte din trecut a autorului Al. Alexianu parcurge turbulenta istorie a neamului romanesc cu mentiuni detaliate referitoare la epoci istorice in care spiritul omenesc cu slabiciunile sale importa fara discernamant mode vremii din tarile dominante supunandu-si gustul doar pasiunii pentru lux cu orice pret.

Arta vestimentara banoasa si influenta in orice perioada istorica umple fara limita buzunarele celor care pentru scurta vreme transforma doritorul intr-un cobai ascultator si cheltuitor.

Mestesugurile conexe infloresc si mesterii nu prididesc sa furnizeze accesorii maestrilor si croitirilor de lux care au un loc privilegiat in viata celor cu dare da mana.

Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania

Camasa cu altita

Port femeiesc sasesc de sarbatoare

Lucrare aparuta in anul 1972 la Editura Tehnica din Bucuresti, volumul de fata al autoarei Ecaterina D. Tomida, "Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania", este intocmit pe baza unei indelungate experiente a autoarei in domeniul broderiilor pentru costumele populare. Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii. 

Cercetand scenele de pe Columna lui Traian precum si monumentul de la Adamclisi, se pot vedea cu multa claritate ca barbatii daci sunt infatisati purtand pantaloni stramti bagati in opinci , pe deasupra o camasa cu maneci scurte  a carei croiala este asemanatoare cu croiala celor de azi, la mijloc sunt incinsi cu o curea lata, batuta cu tinte metalice, iar peste camasa poarta o manta scurta dintr-o singura bucata fixata pe umar prin copci de metal.

Femeile sunt pieptanate cu parul adus pe tample si impletit in conci purtand broboade innodate spre spate. Camasa este larga si lunga pana la glezna, cu manecile suflecate, iar peste camasa, de la talie in jos, poarta o fusta creata, prinsa la mijloc cu brau si curea din piele asemanatoare cu a barbatilor. Acest port ne-a ramas mostenire de la strabunii nostri traci.

La popoarele din Peninsula Balcanica: sarbi, bulgari, se intalneste un port asemanator cu al nostru iar costumul popular denota o mostenre comuna.

Izvoade stramosesti

Izvoadele in semantica lor reprezinta un document, un inscris, un izvor dau o dovada avand menirea de a fi reprodus pentru dainuire.

Izvoadele populare in special, culese cu dragoste si devotament de numerosi pionieri ai artei si culturii unei civilizatii raman o marturie eterna a trecerii acelui neam intre granitele unui teritoriu.

Colectia de fata de izvoade stramosesti culeasa de distinsa Margarita Miller-Verghi si aparuta in anul 1927 la editura Socec trezeste nostalgii arhetipale ale populatiei sedentare care a lasat marturii perene.

Elisabeta Iosivoni- Dantelă cu motive florale

Lucrarea autoarei Elisabeta Iosivoni prezintă intr-o formă cu totul nouă imbinarea armonioasă intre diferitele motive florale croşetate şi lasetă pe un fond de barete.

Caracteristic acestui gen de dantelă este faptul că florile şi frunzele se execută cu croşeta după care se insăilează pe pânză impreună cu laseta, iar fondul se lucrează in barete.

Dantelele din lasetă prezentate in această lucrare sunt realizate fără puncte de broderie in interiorul frunzelor şi al florilor.

Acestea s-au inlocuit prin motive florale croşetate. Multe din modelele prezentate se pot insă executa şi cu obişnuitele puncte de broderie cu condiţia să se insăileze lasetă pe linia de contur. 

Lucrarea prezintă un număr de aproximativ 50 de modele dintre care majoritatea cu motive florale stilizate. Planşele redau modelul in mărime naturală.

Cartea se adresează tuturor amatorilor de muncă la domiciliu, modelele prezentate putând fi realizate prin colaborare.

In zilele noastre când dantela este tot mai căutată şi apreciată, se descoperă unghiuri şi tehnici noi care improspătează şi infloresc arta străveche.

Astfel, la vechiul mod de lucru se adaugă noul mod de gândire, sensibilitatea, frumosul şi o tehnică nouă ca să fie in pas cu cerinţele epocii.

Arta populară românească

Moştenirea culturală a fiecărei naţiuni ajută la definirea caracterului locuitorilor. Trăind in strânsă legătură cu Mama Natură, oamenii obişnuiesc să  găsească modalităţi de a face Terra un loc mai bun pentru locuit. Folosirea resurselor naturale pentru a produce lucruri utile fără a devasta mediul inconjurător este un răspuns de bună purtare. Arta populară este o dovadă că suntem conştienţi de priceperea noastră şi că o folosim pentru a crea!

Cultural heritage of every nation helps to define inhabitants character. Living in deep connection with Mother Nature, people use to find ways to make Earth a better place to live! Using natural resources to make useful things without devastating environment is an answer of good behavior. Popular art is a proof that we are aware of our skills and we use them to create!

Caiete de Artă Populară- Portul popular din zona Perşanilor

Odată cu prezentarea celui de-al treilea "Caiet de Artă Populară", despre portul din Ţara Oltului, sunt necesare câteva precizări. 

In primul rând, trebuie să spunem că numai o mică parte din datele referitoare la cele trei zone de port a putut intra in spaţiul restrâns al celor trei volume. Aproape fiecare sat sau comună- din cele peste 70 cuprinse in Ţara Oltului- ar fi putut duce la o lucrare de aceste dimensiuni. De aceea am căutat să redăm numai ceea ce ni s-a părut mai caracteristic.

Dacă unele localităţi apar mai bine reprezentate, aceasta se datoreşte tocmai faptului că ele reflectă ceea ce e tipic şi pentru altele din jurul lor. Aşa este cazul cu Drăguşul, Avrigul, Mateiaşul, Veneţiile, etc. Am urmărit să subliniem insă, intr-o măsură destul de mare, diferenţele şi asemănările.

Nădăjduim că aceste lucrări vor constitui un inceput şi o bază pentru alte studii viitoare, ele ajutând atât la cunoaşterea portului cu toate calităţile sale, cât şi la cunoaşterea vieţii sociale şi a transformărilor la care asistăm.

Macrame

Măiestria iniţiaţilor in impletituri culminează cu macrame-ul care reprezintă una din minunatele indeletniciri artistice născute din necesitate.

Potrivit Wikipedia, macrame-ul reprezintă o formă de artă textilă prin care produsele sunt innodate şi nu ţesute sau tricotate. Cei mai exprimentaţi lucrători de macrame sunt marinarii care se indeletniceau cu felurite soiuri de impletituri cunoscute sub denumirea de nod marinăresc. Totuşi, pe vremea lui Alexadru Macedon, o impletitură stranie l-a pus pe acesta la incercarea de a demonstra că era discipolul lui Aristotel: Nodul Gordian.

Nodul gordian lega jugul de oiştea carului de luptă al legendarului intemeietor al Imperiului frigian din Asia Mică (Gordion). Dupa spusele unui oracol, cel care reuşea să desfacă nodul urma să devină stăpânul Asiei. In 333 i.Hr. Alexandru cel Mare a rezolvat uşor problema: a tăiat nodul cu sabia. Astăzi expresia este folosită in sens figurat şi desemnează rezolvarea unei probleme complexe prin mijloace neobişnuite.

Cusături româneşti- Cusături populare din România

"Este ştiut faptul că arta noastră populară este o moştenire scumpă pe care ne-au lăsat-o inaintaşii noştri.

Cusăturile populare fac parta integrantă din Tezaurul artei noastre populare. Fiecare motiv pe care îl aplicăm pe pânză, are o formă, o mişcare, o culoare aparte. Creatorul anonim, după fantezia sa, adaugă sau scoate unele elemente dintr-un motiv şi astfel se nasc variantele şi bogăţia de motive populare"...

Autoarea

Practicarea oricărui meşteşug făcea apropierea dintre oameni rodnică in sensul că stârnea, atât emulaţia cât şi altruismul comunitar, mai ales cu ocazia şezătorilor unde puteai face schimb de experienţă şi iţi puteai demonstra şi priceperea. Claca, şezătoarea, au rămas Instituţii Comunitare cu Spirit puternic fapt ce nu face populară o astfel de imprejurare de Vatră.

Cărţi despre covoare

Inceputul meşteşugului de producere a covoarelor este foarte vechi. El a apărut ca urmare, pe de-o parte a necesităţii oamenilor de a produce ţesături groase pentru a le aşterne pe pardoselile locuinţelor reci, iar pe de altă parte, ca urmare a creşterii producţiei de lână, in urma dezvoltării creşterii animalelor, mai ales a oilor şi a caprelor cu lână fină.

Până in prezent, nu se poate preciza perioada când a inceput producerea covoarelor, deoarece lipsesc dovezile reale şi sigure.

Unii cercetători, care au studiat istoricul artei covoarelor orientale, mult timp au considerat că arta covoarelor ar fi luat naştere in Evul Mediu, bazându-se pe cel mai vechi covor innodat ajuns in zilele noastre, care nu trecea de secolul al XIII-lea.

Această părere a fost fundamental schimbată când, cu ocazia săpăturilor arheologice, s-au găsit două exemplare de covoare innodate.

Acestea au fost descoperite in anul 1949 de către colectivul de cercetători condus de savantul arheolog S.I. Rudenko, in Asia Mică. In cursul săpăturilor, s-au descoperit camere mortuare ce datează din secolul V î.e.n., iar in morminte s-au găsit mai multe obiecte, printre care şi două covoare innodate manual.

Cusături româneşti

Dezvoltându-se odată cu formele vieţii sociale, portul popular românesc se manifestă ca unul din elementele de bază ale culturii noastre. Primele observaţii referitoare la importanţa cunoaşterii elementelor de vestimentaţie, fie ele de curte sau populare, ca mesaje ale culturii naţionale, sunt făcute de Al. Odobescu, părintele istoriei de artă şi arheologiei româneşti. Costumul popular ajunge chiar in garderoba Reginei Maria şi doamnelor din Suită. Elisa I. Brătianu, sora lui Ionel Brătianu, Prim-Ministru al României(1922-1927), autoarea Albumului de "Cusături Româneşti", donează personal Muzeului de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială( infiinţat in anul 1906), numeroase piese de o valoare estetică şi istorică inestimabilă.  Prima personalitate care a găsit cu cale de a fi infiinţat un Muzeu dedicat exclusiv artei pământene, a fost AL. Tzigara-Samurcaş. Albumul alcătuit de Elisa Brătianu conţine planşe cu izvoade culese din regiunile ţării noastre bogate in vestigii cultural-artistice, mărturii ale inaintaşilor, care nu pot fi şterse nicicum din Patrimoniul Universal al Rasei Omeneşti.