Marcela Focsa, Scoarte Romanesti

Albumul autoarei Marcela Focsa, Scoarte Romanesti prezentat a aparut in anul 1970 la Bucuresti la Editura Stiintifica. Tabla de materii contine urmatoarele capitole:

1) Cuvant inainte
2) Introducere
3) Laicerul
4) Scoarta

• Oltenia
• Muntenia
• Moldova
• Banat
• Maramures

5) Note
6) Bibliografie
7) Lista ilustratiilor
8) Rezumate si lista ilustratiilor in limba franceza, engleza, rusa.

Spicuim mai jos cateva repere din Cuvant inainte

In procesul de integrare a valorilor artei si culturii romanesti in circuitul culturii universale, reteaua muzeelor existente are un rol determinant.

Prin insemnatul patrimoniu pe care il detin, muzeele sunt in situatia de a raspunde acestei necesitati nu numai prin expozitiile pe care le organizeaza dar si prin publicarea colectiilor.

Lucrarea de fata privind colectia de scoarte a Muzeului de Arta Populara, desi prima, se inscrie intr-o serie mai mare de lucrari destinate sa prezinte in ansamblu, cat si in aspecte particulare, diferitele genuri de creatie populara pe baza bogatelor colectii existente.

Intr-o perioada pe care o dorim cat mai scurta, Muzeul de Arta Populara, isi propune sa publice pe rand colectiile de ceramica, creatiile artistice in lemn si metal, tesaturi si port, pictura pe sticla si lemn, astfel incat intreg acest patrimoniu sa fie pus la indemana specialistilor si adus la cunostinta marelui public.

Prin importanta lor ca element de cultura materiala , cat si prin remarcabila lor frumusete, scoartele pot fi considerate ca unul din genurile majore nu numai ale creatiei noastre populare, dar ale artei romanesti in general.

Izvoade stramosesti

Izvoadele in semantica lor reprezinta un document, un inscris, un izvor dau o dovada avand menirea de a fi reprodus pentru dainuire.

Izvoadele populare in special, culese cu dragoste si devotament de numerosi pionieri ai artei si culturii unei civilizatii raman o marturie eterna a trecerii acelui neam intre granitele unui teritoriu.

Colectia de fata de izvoade stramosesti culeasa de distinsa Margarita Miller-Verghi si aparuta in anul 1927 la editura Socec trezeste nostalgii arhetipale ale populatiei sedentare care a lasat marturii perene.

Cărţi despre covoare

Inceputul meşteşugului de producere a covoarelor este foarte vechi. El a apărut ca urmare, pe de-o parte a necesităţii oamenilor de a produce ţesături groase pentru a le aşterne pe pardoselile locuinţelor reci, iar pe de altă parte, ca urmare a creşterii producţiei de lână, in urma dezvoltării creşterii animalelor, mai ales a oilor şi a caprelor cu lână fină.

Până in prezent, nu se poate preciza perioada când a inceput producerea covoarelor, deoarece lipsesc dovezile reale şi sigure.

Unii cercetători, care au studiat istoricul artei covoarelor orientale, mult timp au considerat că arta covoarelor ar fi luat naştere in Evul Mediu, bazându-se pe cel mai vechi covor innodat ajuns in zilele noastre, care nu trecea de secolul al XIII-lea.

Această părere a fost fundamental schimbată când, cu ocazia săpăturilor arheologice, s-au găsit două exemplare de covoare innodate.

Acestea au fost descoperite in anul 1949 de către colectivul de cercetători condus de savantul arheolog S.I. Rudenko, in Asia Mică. In cursul săpăturilor, s-au descoperit camere mortuare ce datează din secolul V î.e.n., iar in morminte s-au găsit mai multe obiecte, printre care şi două covoare innodate manual.