Tivul cu gaurele

Figura 1

 Pentru a da rezistenta diferitelor obiecte textile, la marginea lor, pe langa alte moduri de finisare, se foloseste si tivul cu gaurele. Tivul poate avea latimi diferite, de la 0,5 cm la 8-10 cm, latimea fixandu-se in functie de marimea obiectului si de grosimea materialului. 

 Pregatirea materialului pentru tiv

Inainte de a masura tivul, avem grija ca toate marginile sa fie taiate pe fir drept. In caz contrar scoatem noi fire indreptand astfel marginile.

Executarea gaurelelor pe colt si scoaterea surplusului de panza

1. Produsele pe care se aplica cusaturile romanesti se executa deobicei cu aceste gaurele la colturi. Daca materialul este gros si tivul lat, vom scoate surplusul de panza de la colturi deoarece prin suprapunerea celor doua laturi coltul va fi prea gros.
2. Masuram de la marginea obiectului spre interior de doua ori latimea tivului plus 0,5 cm si scoatem un fir pe toate laturile. La colturi, in masura in care vom lucra, vom scoate atatea fire cat vrem sa fie de mari gaurelele. Le vom executa inainte de insailarea tivului pentru a se prinde toate firele si pentru a nu fi mai groase decat in restul obiectului. Gaurelele se executa si pe cele doua laturi  din exterior perpendiculare pe marginea tivului (figura 1).
3. Indoim apoi (pe o latura de 0,5 cm) marginea obiectului  pe care o pliem (strangem) intre degetul mare si aratator si indoim apoi tivul pana la firul scos, il pliem din nou si il insailam pe langa firuyl scos. Procedam in felul acesta cu toate laturile. Precum putem observa, la colturi, materialul s-a suparpus de patru ori. Este necesar sa taiem surplusul de panza din interiorul coltului in forma de dreptunghi ca in figura 1a.
4. La margine si peste tiv, colturile se cos cu punct ascuns. Dupa ce am finisat colturile vom trece sa lucram in continuare gaurelele si pe laturile obiectului.

Modul de executie a gaurelelor

Gaurele simple

Aceasta categorie de gaurele se lucreaza de la stanga la dreapta. Tivul se tine cu marginea spre lucrator intins pa degetul aratator de la mana stanga si fixat cu degetul cel mare. 

Se face un nod mic la capatul firului de ata care se introduce sub tiv scotand in acelasi timp acul prin marginea tivului d elanga firele scoase la o distanta de 2-3 fire.

Figura 2

Se iau pe ac 4-5 fire de la dreapta spre stanga avand grija ca acul sa treaca pe deasupra firului de ata (figura 2).

Infgem acul de sus in jos in marginea tivului luand pe el 2-3 fire: il tragem spre noi si in felul acesta se formeaza prima gaurica (figura 2a).

Gaurele duble

Figura 3

Se executa in acelasi mod ca si gaurelele simple dublandu-se in partea opusa tivului. Dupa terminarea primului rand de gaurele simple, se intoarce tivul cu marginea in sus si se lucreaza aceleasi grupe de fire obtinandu-se in acest fel gaurele duble. In partea aceasta nu mai avem tiv si se fixeaza pe panza luand pe ac 2-3 fire (figura 3).

Gaurele in zig-zag

Aceste gaurele se executa pe un numar de fire cu sot (4-6). Lucram primul rand de gaurele de langa tiv (gaurele simple) iar randul al doilea din partea de sus se lucreaza la fel ca si gaurelele duble cu deosebire ca se va lua pe ac jumatate din numarul grupei a doua.

Figura 4

Se infige acul in panza luand 2-3 fire, se trage spre noi formandu-se astfel gaurica in zig-zag (figura 4). Se continua astfel pe toata portiunea de lucru. Gaurelele duble se pot lucra ca si cusaturi de legatura pe marginea obiectului sau intre motive dand un aspect estetic obiectului respectiv.

Punctul inaintea acului

Materialele textile folosite pentru lucrul de mana sunt variate ca tesatura, grosime, aspect si colorit. Tehnica punctelor folosite in cusaturile romanesti include printre altele punctul inaintea acului care se numeste astfel deoarece se lucreaza inaintea acului. Se lucreaza pe fir drept paralel cu firele din panza si de la dreapta spre stanga.

Numarul de fire pe care lucram este in functie de grosimea materialului pe care lucram.

Modalitate de lucru: 

• Se scoate acul pe fata lucrului si se infige dupa 3-4 fire scotandu-l pe fata in linie dreapta dupa ce am luat pe el acelasi numar de fire. Lucram astfel cat avem nevoie pentru a ornamenta obiectul propus.
• Pentru a lucra mai repede se pot lua pe ac mai multe puncte deodata tragand ata o singura data. Acest punct se poate lucra si pe materiale textile unde nu putem numara firele. Punctele se fac dupa ochi urmarind desenul de pe aceste materiale. Poate fi intrebuintat de asemenea la conturarea motivelor peste care se va lucra punctul feston sau drug.
• Acest punct simplu sta la baza multor puncte din cusaturile romanesti. Cu puncte dese paralele lucrate cu culori diferite se obtin chenare folosite la marginea obiectelor sau se umplu unele motive.

Ie vintage romaneasca

Ia romaneasca rezista oricaror tendinte in fashion, nu poate fi detronata de nicio noutate vestimentara avand caracter peren din timpuri stravechi. Simplitatea si eleganta implicita datorata acesui atribut face ca ia romaneasca sa ramana in topul preferintelor amatorilor de vestimentatie vintage.

Care sa fie secretul? Materialul natural diafan dar rezistent, dragostea ancestrala de frumos a mesterilor artizani romani, maiestria si eleganta simpla a broderiei manuale, doar ca sa mentionam doar cateva dintre calitatile acestui articol vestimentar autohton recunoscut pe plan global.

Manualul croitorului

Manualul croitorului aparut in 1995 sub egida Ministerului Invatamantului la Editura Didactica si Pedagogica, are ca autori pe: Ing. Maria Ciutea, Ing. Maria Barleanu si maestrul Petrache Dragu.

Cuprinde 12 capitole structurate dupa cum urmeaza:

1) Rolul si importanta ramurii confectii imbracaminte,

2) Prezentarea materiilor prime,

3) Tehnologia cusaturilor utilizate in confectionarea imbracamintei,

4) Utilaje si masini pentru confectii de imbracaminte,

5) Tratamentul umido-termic folosit in confectionarea produselor de imbracaminte,

6) Antropometrie,

7) Sortimente de imbracaminte,

8) Realizarea produselor de imbracaminte pentru femei,

9) Tehnologia confectionarii imbracamintei pentru copii,

10) Tehnologia confectionarii imbracamintei pentru barbati,

11) Documentatia tehnica,

12) Organizarea si igiena locului de munca.

Evolutia imbracamintei este influentata de modernizarea vietii, de conceptiile privind constructia de locuinte, de linia mobilei, de locul de munca din ateliere si birouri, de felul mijloacelor de transport, de modul de organizare a vacantei si timpului de odihna.

Modele inedite de tricotaj artistic

Cartea "Modele inedite de tricotaj artistic" apare in anul 1981 la Editura Tehnica Bucuresti. 

Autori: Maria Kraushaar si Anca Soimulescu-Ciusca.

Capitole din cuprins:

Cuvant inainte,

Materiale si ustensile,

Tehnica de lucru incluzand schemele de lucru si simbolurile folosite la alcatuirea schemelor,

Intretinerea milieurilor tricotate,

Milieuri rotunde,

35 de modele de milieuri rotunde.

Lucrul de mana prin infinita posibilitate de individualizare a pieselor executate, prin valoarea de unicat pe care acestea o pot capata, este o indeletnicire ce  nu-si pierde niciodata importanta in viata noastre de zi cu zi.

Daca in ce priveste piesele vestimentare, industria i-a mai restrans utilitatea, in decoratiunile interioare lucrul de mana este de neinlocuit el fiind cel care face sa iasa in evidenta priceperea si gustul stapanei casei, personalitatea sa si nu in ultima instanta, el este cel ce da caldura unui camin.

Alaturi de broderii si impletituri cu croseta, tricotul, aceasta tehnica atat de usor de executat, ocupa un loc de prim rang in realizarea pieselor decorative pentru interior, cuverturi, perdele, draperii, perne decorative, milieuri, fete de masa, jucarii pentru cei mici, etc.

Volumul de fata prezinta cititoarelor cateva modele de milieuri si fete de masa in dorinta de a le ajuta sa-si infrumuseteze caminul, sugerandu-le in acelasi timp ca fantezia lor le poate conduce spre crearea de modele originale.

Scurt istoric al ochelarilor

Obiceiul de a inrama ochii cu sticle pentru a indrepta vederea dateaza de aproximativ 2000 de ani. Imparatul Nero care era miop intrebuinta ochelari care erau slefuiti concav pentru a putea privi mai bine la jocurile gladiatorilor.

Pana in secolul al 13-lea nu existau decat sticle in formatul lupelor. Descoperirea ochelarilor din doua sticle avu loc in anul 1290.

Intr-o scriere din Florenta un anume Salvino degli Armati este recunoscut ca inventator al ochelarilor. Unii atribuie aceasta inventie unui calugar foarte invatat pe nume Alexandru din Spina.

In secolul al XIV-lea ochelarii se intrebuintau foarte mult si erau extrem de pretiosi. In timpurile vechi, ine sticla se intrebuinta de multe ori in loc de sticla o varietate de smarand denumit beryl.

Primii ochelari costisitori au fost manufacturati in Italia si mai tarziu in Olanda.

Standardized textbook of barbering 1950

Publicata in anul 1950 de catre Associated Master Barbers and beauticians of America manualul "Standardized textbook of barbering" a patra editie, este structurat in doua parti ilustrat cu 172 de imagini:

1) The Fundamentals of barbering

2) Barber Science.

  Continutul include printre altele: istoria profesiei de barbier, igiena, anatomie si fiziologie, terapii, cosmetica, frizerie, teoria masajului.

In epoca moderna nu mai este suficient pentru barbier sa stie doar partea practica a profesiei. Este necesar sa aiba cunostinte temeinice de anatomie si fiziologie.

 Barbieritul a devenit o stinta odata cu studiul entitatilor umane pe masura ce psihologia epocii moderne reliefeaza unicitatea fiecarei fiinte omenesti.

In aceasta epoca numeroase industrii cheltuie sume considerabile cu cercetarea intocmind in urma studiilor costisitoare baze noi pentru estetica moderna.

 Profesia de barbier se numara printre cele mai vechi din lume. Studii arheologice indica forme timpurii de aranjament facial primitiv printre oamenii preistorici din era glaciara.

In vremea lui Moise serviciile de barbierit au devenit accesibile si populatiei. Arta barbieritului in vremurile antice includea barbieritul, frizeria, colorarea parului, makeup facial, ajustarea barbii.

Cartea este in intregime un periplu avizat prin documentare de specialitate, un manual detaliat despre arta si stiinta barbierului din vremuri imemoriale pana in prezent.

Cusaturi populare romanesti

Cusaturile de imbinare a materialelor textile in general,se impart in doua categorii de referinta:

1) Manuale. 

La randul lor, cusaturile manuale se impart in urmatoarele categorii:

- cusaturi inaintea acului,

- cusaturi in urma acului,

- cusaturi de acoperire,

- cusaturi ornamentale,

- cusaturi ascunse.

2) Mecanice.

La randul lor, cusaturile mecanice sunt executate cu diferite masini de cusut specializate si se impart in urmatoarele categorii:

- cusaturi rigide (tighel, zig-zag),

- cusaturi elastice ( lantisor, cu un fir, cu doua fire),

- cusaturi de acoperire ( triplock, uberdeck, flatlock).

- cusaturi ascunse ( stafir, pichir, durchnet).

Dintre cusaturile manuale ornamentale se distinge cusatura cruciulita des folosita la executarea modelelor artistice de pe costumele noastre populare si la zestrea domnisoarelor de pe vremuri (batiste, camasi de noapte, lenjerie, fete de masa, cearceafuri ). acest tip de cusatura se lucreaza cu fire de tesatura numarate (pas constant), in linii oblice in ambele directii care se intersecteaza la mijloc. Cu toate ca se incadreaza in grupa cusaturilor simple, se deosebeste ca structura de celelalte cusaturi.

Punctul de cruciulita se executa pe tesaturi suficient de rare (etamina, matador), prin luarea unui numar de fire de tesatura pe ac repetand aceeasi miscare la distanta dorita, dedesuptul miscarii anterioare de la acelasi nivel, folosind acelasi volum de tesatura luata pe ac.

Spre deosebire de celelalte genuri de cusaturi manuale, punctul in cruce se executa de la stanga spre dreapta realizand doua impunsaturi (luarea tesaturii pe ac) suprapuse.

Dupa realizarea unei cruciulite, operatia se repeta prin deplasarea la dreapta cu valoarea egala a tesaturii luata pe ac. Pasul cusaturii la acest gen reprezinta in linie oblica, distanta dintre cele doua impunsaturi suprapuse.

Atelierul de croitorie

Nevoia de a invata arta croitoriei deriva din dorinta fiecaruia dintre noi  de a ne manifesta unicitatea si stilul personal in toate activitatile vietii cotidiene.

Armonia dintre aspectul fizic si arta cu care stim a purta vesmintele determina felul in care ne percep si cei din jur. Natura relatiilor sociale devenind foarte complexa este necesara o abordare obiectiva si actualizata permanent in acord cu realitatea.

Multi dintre noi stim ca pentru a reusi in domenii in care dorim sa excelam este necesar inainte de a ne dota sau a gasi surse de finantare, sa avem un plan definit si sa ne organizam pentru a-l putea aplica.

Pe scurt, in cazul de fata, pentru a invata tehnica si a descoperi secretele croitoriei avem nevoie de utilaje si unelte specifice acestui mestesug.

Important de stiut ca, daca investitia initiala este costisitoare, o parte dintre utilaje se pot si inchiria sau anumite operatiuni specializate se pot executa prin simpla diviziune a muncii.

De exemplu: daca inca nu va puteti permite sa cumparati o masina de surfilat puteti merge la un atelier apropiat cu rugamintea, contra cost sau contraserviciu sa surfilati o serie de detalii ale produselor pe care le aveti in lucru.

Nota: Indiferent ca initial nu puteti face investitia dorita, va prezint formula ideala de dotare optima pentru a putea avea un obiectiv clar, fara echivoc.

Sa pornim drop-down list cum se spune si sa vedem ce reusim sa achizitionam:

1) Masina de cusut casnica sau, daca spatiul amenajat include instalatie electrica industriala atunci recomand achizitionarea unei masini de cusut profesionale, ofertele sunt atragatoare datorita momentului economic actual.

In situatia in care bugetul de investitii este ciuruit incepeti chiar si cu genul de masina de cusut din imaginea de mai jos, ulterior o puteti vinde fara probleme recuperand ceva din investitie.

Pentru un inceput promitator puteti gasi anunturi publicitare cu preturi negociabile care sa va ajute sa porniti proiectul.

2) Masina de surfilat marginile tesaturilor denumita triplock, exista atat varianta casnica dar mai ales cea profesionala.

3) Masina de calcat cu masa profesionala de calcat, pe parcurs veti intelege ca acest ansamblu de finisat este vital pentru micul colt pe care il visati.

Daca initial cheltuiala va apasa puteti incepe macar cu cai de calcat de doua dimensiuni: unul de lungimea manecilor produselor ( aproximativ 600 mm) nu mai lat de 150-200 mm la baza mare si 80-100 mm la baza mica a trapezului si un altul macar de 800 mm lungime lat de 250 mm la baza mare si aprox. 150-200 mm la baza mica a trapezului. 

Pot fi confectionati din teava metalica, si blat de lemn  acoperit cu vatelina peste care puteti inveli cu o husa din tesatura de bumbac de culoare alba pentru a nu avea surprize daca ar fi de alta culoare sa se decoloreze datorita umezelii pe produsele pe care le veti finisa.

4) Masa de croit si finisat. O marime optima ar putea fi, tinind cont in principiu, ca cel mai lung produs pe care l-ati putea croi este o rochie lunga, 1500 mm si o latime macar de 1000 mm.

Nota: In cazul in care veti achizitiona o masina de cusut casnica tineti cont ca, pentru a economisi spatiu, veti putea lucra tot pe aceasta masa buna la toate.

5) Bust profesional pentru efectuarea probelor si retusurilor.

 6) Foarfeci profesionale pentru croit si finisat.

 O foarfeca extrem de utila este foarfeca de taiat in zig-zag cu care se poate compensa pentru inceput, printr-o investitie suportabila, lipsa masinii de surfilat mentionata mai sus.

7) Centimetru panglica.

8) Rigla gradata si T-ul (important de stiut ca acesta este ulterior necesar pentru anumite retusuri ale tivurilor produselor de imbracaminte in lipsa unui dispozitiv profesional destul de costisitor).

9) Ruleta.

10) Degetar.

11) Ace de gamalie, ace de cusut, manuale si pentru masina de cusut.

Nota: Pentru a evita imprastierea acestora pe jos riscand accidente de munca pregatiti si un magnet si pastrati-l in permanenta pe masa

unde se afla masina de cusut pentru a colecta boldurile risipite.

Important de stiut: Acele de cusut pentru masinile casnice au cotorul tesit pe-o parte iar cele pentru masinile profesionale au cotorul cilindric.

12) Lampa cu brat flexibil pentru masina de cusut necesara in zilele noroase sau cand lucrati seara.

13) Scaun ergonomic cu rotile. Pont: gasiti la preturi rezonabile in targurile de vechituri.

14) Stativ (stender) reglabil si umerase pentru a aseza produsele finisate sau in lucru atarnandu-le acoperite cu saci de plastic sau cu un cearceaf pentru a le feri de praf sau scame. Puteti gasi in magazinele de utilaje si piese profesionale dar si in cele care vand kit-uri pentru ansamblare pe principiul DIY (Do It Yourself).

In rest, voie buna, tenacitate si pasiune pentru ce va propuneti.

Mode si vesminte din trecut

Arheologia noastra costumara, cu numeroasele si efemerele variante ale portului pamantean, oglindesta pe parcursul ei insasi istoria Principatelor Romanesti cu framantarile lor sociale, cu necontenitele lupte pentru libertate. 

Ca pretutindeni in oranduirea feudala, si in viata societatii noastre din trecut, nimic nu reflecta mai discrepant inegalitatea dintre oameni decat straiele pe care acestia le poarta. 

Dintre toate formele de cultura materiala, numai vesmantul omului desemneaza de la prima vedere conditia fiecaruia, deosebirea de stare materiala vadind prapastia ce desparte feluritele grupuri intre ele in sanul aceleiasi comunitati nationale. 

In toata intinderea istoriei noastre, ca dealtfel in toate tarile continentului, boierimea, detinatoare de bunuri, latifundii si aur, desfasoara un lux fara limite, imbracand cale mai frumoase si mai scumpe costume, calatorind in cele mai elegante trasuri, veselindu-se la cele mai bogate ospete.

In contrastul acesta dintre hainele de dimie pe care le imbraca locuitorii satelor noastre si stofele de aur venetice cu care se impodobesc divanitii si voievozii trebuie cautata si pricina involburatelor rascoale ale maselor obidite.

Cinci veacuri in care costumul romanesc de epoca penduleaza mereu intre rasarit si apus, fluctuatiile pe care le sufera haina citadina oglindind alternativ epocile de aservire sau cele de libertate, deznadejdile si sperantele poporului nostru.

Mentinerea vreme de secole a portului oriental in tarile noastre ni se reveleaza din cele mai vechi timpuri ca o stricta obligatie politica de ceremonial pentru domnie si dregatorii boieri, pentru slujbasi, curteni si casele lor.

Inca de pe la 1540, episcopul Verancius, scriind despre noi, facea constatarea ca portul muntenilor, spre deosebire de cel al moldovenilor, imprumutase multe piese turcesti, oamenii din Tara Romaneasca, in baza noilor relatii de vasalitate fata de turci, renuntand la vechea lor haina traditionala.

Autorul

Cartea de fata incepe sa numere anii din vremea celui de-al doilea descalecat al tarii. Este veacul "elegantei" europene si rafinamentului epocii si stralucirii somptuoasa strecurate prin Bizant sau prin trecatorile muntilor si in voevodatele noastre.

Suntem in plin Ev Mediu romanesc. Lumea aceasta feudala de jupani si ostasi si de proaspeti curteni care forfoteau in jurul domnului incepuse inca demult sa cunoasca ispita luxului si a podoabelor, voluptatea hainelor de matase stropite cu flori de aur si a "leaganelor" trase de cai superbi, pasiune ce o va avea in tot lungul istoriei sale, luand catre sfarsitul secolului al XVIII-lea forme bolnavicioase, frenetice.

Lucrarea Mode si vesminte din trecut a autorului Al. Alexianu parcurge turbulenta istorie a neamului romanesc cu mentiuni detaliate referitoare la epoci istorice in care spiritul omenesc cu slabiciunile sale importa fara discernamant mode vremii din tarile dominante supunandu-si gustul doar pasiunii pentru lux cu orice pret.

Arta vestimentara banoasa si influenta in orice perioada istorica umple fara limita buzunarele celor care pentru scurta vreme transforma doritorul intr-un cobai ascultator si cheltuitor.

Mestesugurile conexe infloresc si mesterii nu prididesc sa furnizeze accesorii maestrilor si croitirilor de lux care au un loc privilegiat in viata celor cu dare da mana.