36S Bluza unicat etno hippie vintage

Bluza unicat etno hippie vintage din bumbac brodat accesorizata cu pasmanterie multicolora deasupra liniei pieptului, dantela rebrodata manual sub linia pieptului, nasturi imbracati si fundite laterale pentru marcarea/cambrarea liniei taliei.

Foarte potrivita pentru stilul etno hippie, boho, folk in combinatii cu jeans ori fuste crete din volane sau bie.

Ghetre vintage

Ghetre vintage din epoca Primului Razboi Mondial. Provin din garderoba Ministrului lucrărilor publice şi comunicaţiilor dintre anii 1941-1943, remarcabila personalitate a vietii publice romanesti, C. Busila. 

Accesoriu vestimentar desuet ghetrele sunt destinate in special incaltamintei si tinutei masculine. Practic sunt niste invelitori ergonomice asemanatoare cu un ciorap fara talpa calcai si varf, care se adaugau peste ghete ori pantofi prevenind pietricele, zapada sau apa sa intre in pantofii posesorului. 

 Se incheiau cu nasturi si erau prevazute cu o bareta de fixare (prevazuta cu catarama) pe sub talpa incaltamintei.

Se confectionau din postav sau piele intoarsa pentru cei cu dare da mana sporind eleganta tinutei de strada, de calatorie sau de ocazie.

Matlasatul

Matlasatul este o modalitate de a imbogati atat estetic cat si functional aspectul si utilitatea multor categorii de produse. Matlaseurile sunt folosite drept garnitura la gulere, mansete, buzunare, pentru hainele de casa, jachete(pufoaice), pantaloni, veste, etc.

De asemenea, sunt folositoare pentru perne, cuverturi, jachete copii, bonete, etc.

Matlaseurile se obtin de fapt dintr-un strat de vata speciala sau melana fixata de tesatura prin tighele realizate la masina de cusut executand fie linii drepte, patrate, romburi, fie flori, frunze sau combinatii de linii cu figuri.

Daca este vorba de un material mai subtire iar modelul este format mai mult din linii, se trag tighele la distanta de 0,5-0,7 cm pe tot conturul desenului, avand grija ca tesatura sa fie dublata pe dos; cu un ac mai gros se trec apoi mai multe fire de lana intre toate liniile marcate, scotind astfel in relief desenul dorit.

Tehnica de lucru

-Se formeaza desenul pe hartie cu foarte multa exactitate pentru a fi uniform repartizat pe toata suprafata de matlasat. Pentru imprimarea modelului se poate folosi clasica hartie de indigo.

-Se aseaza pe masa sau pe planseta materialul ce urmeaza a fi imprimat, bine calcat, se intinde si se fixeaza fie cu banda adeziva fie cu pioneze.

-Peste material se aplica hartia indigo cu partea care imprima pe material iar deasupra acesteia hartia cu modelul.

-Se controleaza pentru a fi corect orientat si din loc in loc se prinde hartia de material cu ace de gamalie.

-Se copiaza apoi modelul cu un creion ceva mai dur bine ascutit cat sa nu sfasie hartia.

-Dupa ce s-a terminat copierea se scot cateva ace dintr-o margine pentru a controla daca s-a imprimat vizibil. Se revine daca este cazul peste partile care nu sunt bine imprimate dupa care se scot toate acele si se ridica lucrul de pe masa.

-Pentru materialele de culoare inchisa pe care nu se poate imprima modelul prin aceasta metoda, se copiaza modelul pe o hartie subtire care se aplica pe fata lucrului si sa insaileaza destul de des in ambele directii, lungime si latime pentru a nu se deplasa in timp ce se coase la masina. La sfarsit se rupe si se indeparteaza hartia.

La modelele care cer sa se scoata in evidenta tighelul se recomanda sa se targa la masina pe fata obiectului cu doua fire de ata.

Daca nu exista la masina doua suporturi pentru papiote, una se aseaza pe suportul existent iar cealalta intr-un pahar pe masa masinii sau pe podea apoi ambele fire se trec deodata prin toate ghidajele si orificiile traseului atei si evident prin ac. Spor la lucru :)

Broderie ruseasca

Broderia ruseasca se poate executa astfel: 

Luati o bucata de tesatura, de preferat prespalata daca este o tesatura 100% naturala pentru a evita contractiile ulterioare datorate spalatului si calcatului cu abur  si desenati pe ea conturul figurilor pe care doriti sa le brodati (flori, figuri, pasari, animale, etc.)

Intindeti tesatura pe gherghef,

Fixati ata si introduceti acul cu ata pe fata tesaturii,

Infigeti acul in tesatura la marginea conturului desenat dinainte,

Scoateti acul pe fata tesaturii luind pe el 2-3 fire din tesatura,

Dupa aceasta infigeti acul in tesatura de cealalta parte a conturului si scoateti acul pe fata tesaturii apucand cu acul din nou 1-2 fire de tesatura,

Cusaturile trebuie sa fie asezate strans una langa alta. Daca desenul este mai mare, poate fi impartit in mai multe zone care se brodeaza separat.

In figura se poate observa un desen combinat din broderie ruseasca cu fileu decorativ despre care vom vorbi ulterior intr-un alt tutorial.

Punctul cruciulita cu o fata

Punctul cruciulita cu o fata este punctul cel mai mult intrebuintat la cusaturile noastre populare. Este format din doua linii oblice egale care se intretaie la jumatatea lor. Putem spune ca sunt doua diagonale intr-un patrat imaginar.

Modalitate de lucru:

1) Intarim firul de ata, facem o linie oblica pe fata de la stanga sus spre dreapta jos pe un numar de fire, iar pe dos o linie verticala.

2) Daca modelul ales are mai multe cruciulite in acelasi rand, atunci le facem pe primele oblice de la stanga spre dreapta, cat este modelul (figura 1), apoi ne intoarcem completand oblicele de la dreapta sus spre stanga jos (figura 2).

Figura 1

Figura 2

3) In timpul lucrului trebuie sa avem grija caoblicele sa aiba aceeasi directie si sa fie executate pe acelasi numar de fire pe toata intinderea modelului.

4) Daca la model vom avea cruciulite izolate atunci vom scoate acul deasupra cruciulitei in stanga sau in dreapta ei, cum cere modelul, in asa fel incat sa nu schimbati directia oblicelor (figura 3).

Punctul lantisor

Punctul lantisor se lucreaza in linie verticalade sus in jos. Pe fata lucrului se formeaza mici puncte legate intre ele ca verigile lantului,iar pe dos punctul tighel.

Cum se lucreaza: 

1) se tine lucrul in mana stanga in sens vertical,

2) se intareste ata in mod obisnuit, fara nod.

3) se infige acul in panza in linie dreapta de sus in jos luand pe el 2-3 fire, cat vrem sa fie de mare punctul.

4) cu degetul mare de la mana stanga fixam ata cu care lucram, in forma de lat. Tragem acul avand grija sa treaca pe deasupra atei (vezi figura), se formeaza astfel primul lantisor.

5) in continuare, infigem acul inauntrul buclei, in locul unde se afla ata si-l scoatem mai jos peste numarul de fire fixat in acelasi mod ca mai sus.

Lantisorul este foarte mult intrebuintat in cusaturile romanesti cu deosebire in motivele iilor din zona Muscelului. Se lucreaza cu fir care imita aurul si argintul dand o stralucire deosebita si o nota de bogatie modelului fiind un punct deosebit de ornament artistic.

Tivul cu gaurele

Figura 1

 Pentru a da rezistenta diferitelor obiecte textile, la marginea lor, pe langa alte moduri de finisare, se foloseste si tivul cu gaurele. Tivul poate avea latimi diferite, de la 0,5 cm la 8-10 cm, latimea fixandu-se in functie de marimea obiectului si de grosimea materialului. 

 Pregatirea materialului pentru tiv

Inainte de a masura tivul, avem grija ca toate marginile sa fie taiate pe fir drept. In caz contrar scoatem noi fire indreptand astfel marginile.

Executarea gaurelelor pe colt si scoaterea surplusului de panza

1. Produsele pe care se aplica cusaturile romanesti se executa deobicei cu aceste gaurele la colturi. Daca materialul este gros si tivul lat, vom scoate surplusul de panza de la colturi deoarece prin suprapunerea celor doua laturi coltul va fi prea gros.
2. Masuram de la marginea obiectului spre interior de doua ori latimea tivului plus 0,5 cm si scoatem un fir pe toate laturile. La colturi, in masura in care vom lucra, vom scoate atatea fire cat vrem sa fie de mari gaurelele. Le vom executa inainte de insailarea tivului pentru a se prinde toate firele si pentru a nu fi mai groase decat in restul obiectului. Gaurelele se executa si pe cele doua laturi  din exterior perpendiculare pe marginea tivului (figura 1).
3. Indoim apoi (pe o latura de 0,5 cm) marginea obiectului  pe care o pliem (strangem) intre degetul mare si aratator si indoim apoi tivul pana la firul scos, il pliem din nou si il insailam pe langa firuyl scos. Procedam in felul acesta cu toate laturile. Precum putem observa, la colturi, materialul s-a suparpus de patru ori. Este necesar sa taiem surplusul de panza din interiorul coltului in forma de dreptunghi ca in figura 1a.
4. La margine si peste tiv, colturile se cos cu punct ascuns. Dupa ce am finisat colturile vom trece sa lucram in continuare gaurelele si pe laturile obiectului.

Modul de executie a gaurelelor

Gaurele simple

Aceasta categorie de gaurele se lucreaza de la stanga la dreapta. Tivul se tine cu marginea spre lucrator intins pa degetul aratator de la mana stanga si fixat cu degetul cel mare. 

Se face un nod mic la capatul firului de ata care se introduce sub tiv scotand in acelasi timp acul prin marginea tivului d elanga firele scoase la o distanta de 2-3 fire.

Figura 2

Se iau pe ac 4-5 fire de la dreapta spre stanga avand grija ca acul sa treaca pe deasupra firului de ata (figura 2).

Infgem acul de sus in jos in marginea tivului luand pe el 2-3 fire: il tragem spre noi si in felul acesta se formeaza prima gaurica (figura 2a).

Gaurele duble

Figura 3

Se executa in acelasi mod ca si gaurelele simple dublandu-se in partea opusa tivului. Dupa terminarea primului rand de gaurele simple, se intoarce tivul cu marginea in sus si se lucreaza aceleasi grupe de fire obtinandu-se in acest fel gaurele duble. In partea aceasta nu mai avem tiv si se fixeaza pe panza luand pe ac 2-3 fire (figura 3).

Gaurele in zig-zag

Aceste gaurele se executa pe un numar de fire cu sot (4-6). Lucram primul rand de gaurele de langa tiv (gaurele simple) iar randul al doilea din partea de sus se lucreaza la fel ca si gaurelele duble cu deosebire ca se va lua pe ac jumatate din numarul grupei a doua.

Figura 4

Se infige acul in panza luand 2-3 fire, se trage spre noi formandu-se astfel gaurica in zig-zag (figura 4). Se continua astfel pe toata portiunea de lucru. Gaurelele duble se pot lucra ca si cusaturi de legatura pe marginea obiectului sau intre motive dand un aspect estetic obiectului respectiv.

Punctul inaintea acului

Materialele textile folosite pentru lucrul de mana sunt variate ca tesatura, grosime, aspect si colorit. Tehnica punctelor folosite in cusaturile romanesti include printre altele punctul inaintea acului care se numeste astfel deoarece se lucreaza inaintea acului. Se lucreaza pe fir drept paralel cu firele din panza si de la dreapta spre stanga.

Numarul de fire pe care lucram este in functie de grosimea materialului pe care lucram.

Modalitate de lucru: 

• Se scoate acul pe fata lucrului si se infige dupa 3-4 fire scotandu-l pe fata in linie dreapta dupa ce am luat pe el acelasi numar de fire. Lucram astfel cat avem nevoie pentru a ornamenta obiectul propus.
• Pentru a lucra mai repede se pot lua pe ac mai multe puncte deodata tragand ata o singura data. Acest punct se poate lucra si pe materiale textile unde nu putem numara firele. Punctele se fac dupa ochi urmarind desenul de pe aceste materiale. Poate fi intrebuintat de asemenea la conturarea motivelor peste care se va lucra punctul feston sau drug.
• Acest punct simplu sta la baza multor puncte din cusaturile romanesti. Cu puncte dese paralele lucrate cu culori diferite se obtin chenare folosite la marginea obiectelor sau se umplu unele motive.

Ie vintage romaneasca

Ia romaneasca rezista oricaror tendinte in fashion, nu poate fi detronata de nicio noutate vestimentara avand caracter peren din timpuri stravechi. Simplitatea si eleganta implicita datorata acesui atribut face ca ia romaneasca sa ramana in topul preferintelor amatorilor de vestimentatie vintage.

Care sa fie secretul? Materialul natural diafan dar rezistent, dragostea ancestrala de frumos a mesterilor artizani romani, maiestria si eleganta simpla a broderiei manuale, doar ca sa mentionam doar cateva dintre calitatile acestui articol vestimentar autohton recunoscut pe plan global.

Manualul croitorului

Manualul croitorului aparut in 1995 sub egida Ministerului Invatamantului la Editura Didactica si Pedagogica, are ca autori pe: Ing. Maria Ciutea, Ing. Maria Barleanu si maestrul Petrache Dragu.

Cuprinde 12 capitole structurate dupa cum urmeaza:

1) Rolul si importanta ramurii confectii imbracaminte,

2) Prezentarea materiilor prime,

3) Tehnologia cusaturilor utilizate in confectionarea imbracamintei,

4) Utilaje si masini pentru confectii de imbracaminte,

5) Tratamentul umido-termic folosit in confectionarea produselor de imbracaminte,

6) Antropometrie,

7) Sortimente de imbracaminte,

8) Realizarea produselor de imbracaminte pentru femei,

9) Tehnologia confectionarii imbracamintei pentru copii,

10) Tehnologia confectionarii imbracamintei pentru barbati,

11) Documentatia tehnica,

12) Organizarea si igiena locului de munca.

Evolutia imbracamintei este influentata de modernizarea vietii, de conceptiile privind constructia de locuinte, de linia mobilei, de locul de munca din ateliere si birouri, de felul mijloacelor de transport, de modul de organizare a vacantei si timpului de odihna.

Modele inedite de tricotaj artistic

Cartea "Modele inedite de tricotaj artistic" apare in anul 1981 la Editura Tehnica Bucuresti. 

Autori: Maria Kraushaar si Anca Soimulescu-Ciusca.

Capitole din cuprins:

Cuvant inainte,

Materiale si ustensile,

Tehnica de lucru incluzand schemele de lucru si simbolurile folosite la alcatuirea schemelor,

Intretinerea milieurilor tricotate,

Milieuri rotunde,

35 de modele de milieuri rotunde.

Lucrul de mana prin infinita posibilitate de individualizare a pieselor executate, prin valoarea de unicat pe care acestea o pot capata, este o indeletnicire ce  nu-si pierde niciodata importanta in viata noastre de zi cu zi.

Daca in ce priveste piesele vestimentare, industria i-a mai restrans utilitatea, in decoratiunile interioare lucrul de mana este de neinlocuit el fiind cel care face sa iasa in evidenta priceperea si gustul stapanei casei, personalitatea sa si nu in ultima instanta, el este cel ce da caldura unui camin.

Alaturi de broderii si impletituri cu croseta, tricotul, aceasta tehnica atat de usor de executat, ocupa un loc de prim rang in realizarea pieselor decorative pentru interior, cuverturi, perdele, draperii, perne decorative, milieuri, fete de masa, jucarii pentru cei mici, etc.

Volumul de fata prezinta cititoarelor cateva modele de milieuri si fete de masa in dorinta de a le ajuta sa-si infrumuseteze caminul, sugerandu-le in acelasi timp ca fantezia lor le poate conduce spre crearea de modele originale.

Mode si vesminte din trecut

Arheologia noastra costumara, cu numeroasele si efemerele variante ale portului pamantean, oglindesta pe parcursul ei insasi istoria Principatelor Romanesti cu framantarile lor sociale, cu necontenitele lupte pentru libertate. 

Ca pretutindeni in oranduirea feudala, si in viata societatii noastre din trecut, nimic nu reflecta mai discrepant inegalitatea dintre oameni decat straiele pe care acestia le poarta. 

Dintre toate formele de cultura materiala, numai vesmantul omului desemneaza de la prima vedere conditia fiecaruia, deosebirea de stare materiala vadind prapastia ce desparte feluritele grupuri intre ele in sanul aceleiasi comunitati nationale. 

In toata intinderea istoriei noastre, ca dealtfel in toate tarile continentului, boierimea, detinatoare de bunuri, latifundii si aur, desfasoara un lux fara limite, imbracand cale mai frumoase si mai scumpe costume, calatorind in cele mai elegante trasuri, veselindu-se la cele mai bogate ospete.

In contrastul acesta dintre hainele de dimie pe care le imbraca locuitorii satelor noastre si stofele de aur venetice cu care se impodobesc divanitii si voievozii trebuie cautata si pricina involburatelor rascoale ale maselor obidite.

Cinci veacuri in care costumul romanesc de epoca penduleaza mereu intre rasarit si apus, fluctuatiile pe care le sufera haina citadina oglindind alternativ epocile de aservire sau cele de libertate, deznadejdile si sperantele poporului nostru.

Mentinerea vreme de secole a portului oriental in tarile noastre ni se reveleaza din cele mai vechi timpuri ca o stricta obligatie politica de ceremonial pentru domnie si dregatorii boieri, pentru slujbasi, curteni si casele lor.

Inca de pe la 1540, episcopul Verancius, scriind despre noi, facea constatarea ca portul muntenilor, spre deosebire de cel al moldovenilor, imprumutase multe piese turcesti, oamenii din Tara Romaneasca, in baza noilor relatii de vasalitate fata de turci, renuntand la vechea lor haina traditionala.

Autorul

Cartea de fata incepe sa numere anii din vremea celui de-al doilea descalecat al tarii. Este veacul "elegantei" europene si rafinamentului epocii si stralucirii somptuoasa strecurate prin Bizant sau prin trecatorile muntilor si in voevodatele noastre.

Suntem in plin Ev Mediu romanesc. Lumea aceasta feudala de jupani si ostasi si de proaspeti curteni care forfoteau in jurul domnului incepuse inca demult sa cunoasca ispita luxului si a podoabelor, voluptatea hainelor de matase stropite cu flori de aur si a "leaganelor" trase de cai superbi, pasiune ce o va avea in tot lungul istoriei sale, luand catre sfarsitul secolului al XVIII-lea forme bolnavicioase, frenetice.

Lucrarea Mode si vesminte din trecut a autorului Al. Alexianu parcurge turbulenta istorie a neamului romanesc cu mentiuni detaliate referitoare la epoci istorice in care spiritul omenesc cu slabiciunile sale importa fara discernamant mode vremii din tarile dominante supunandu-si gustul doar pasiunii pentru lux cu orice pret.

Arta vestimentara banoasa si influenta in orice perioada istorica umple fara limita buzunarele celor care pentru scurta vreme transforma doritorul intr-un cobai ascultator si cheltuitor.

Mestesugurile conexe infloresc si mesterii nu prididesc sa furnizeze accesorii maestrilor si croitirilor de lux care au un loc privilegiat in viata celor cu dare da mana.

Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania

Camasa cu altita

Port femeiesc sasesc de sarbatoare

Lucrare aparuta in anul 1972 la Editura Tehnica din Bucuresti, volumul de fata al autoarei Ecaterina D. Tomida, "Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania", este intocmit pe baza unei indelungate experiente a autoarei in domeniul broderiilor pentru costumele populare. Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii. 

Cercetand scenele de pe Columna lui Traian precum si monumentul de la Adamclisi, se pot vedea cu multa claritate ca barbatii daci sunt infatisati purtand pantaloni stramti bagati in opinci , pe deasupra o camasa cu maneci scurte  a carei croiala este asemanatoare cu croiala celor de azi, la mijloc sunt incinsi cu o curea lata, batuta cu tinte metalice, iar peste camasa poarta o manta scurta dintr-o singura bucata fixata pe umar prin copci de metal.

Femeile sunt pieptanate cu parul adus pe tample si impletit in conci purtand broboade innodate spre spate. Camasa este larga si lunga pana la glezna, cu manecile suflecate, iar peste camasa, de la talie in jos, poarta o fusta creata, prinsa la mijloc cu brau si curea din piele asemanatoare cu a barbatilor. Acest port ne-a ramas mostenire de la strabunii nostri traci.

La popoarele din Peninsula Balcanica: sarbi, bulgari, se intalneste un port asemanator cu al nostru iar costumul popular denota o mostenre comuna.

How to tie a tie

The Windsor Knot is a thick, wide and triangular tie knot that projects confidence. It would therefore be your knot of choice for presentations, job interviews, courtroom appearances etc. It is best suited for spread collar shirts and it's actually quite easy to do.

While just about everyone can use this tie knot to tie his tie, it looks especially well on men with longer necks as its wide form shortens the perceived height of the neck a little bit.

To tie the Windsor Knot, select a necktie of your choice and stand in front of a mirror. Then simply follow the steps below:

	1) Start with the wide end ("W") of your necktie on the right, extending about 12 inches below the narrow end ("N") on the left.
	2) Then cross the wide end over the narrow end.
	3) Bring the wide end up through the loop between the collar and your tie.
	4) Then bring the wide end back down.
	5) Pull the wide end underneath the narrow end and to the right, back through the loop and to the right again so that the wide end is inside out.
	6) Bring the wide end across the front from right to left.
	7) Then pull the wide end up through the loop again.
	8) Bring the wide end down through the knot in front.
	9) And -- using both hands -- tighten the knot carefully and draw it up to the collar.

Congratulations, you did it! You see, it is not rocket science after all. Simply keep practicing the Windsor Knot a few more times until you can tie this necktie knot within less than two minutes. Source http://www.tie-a-tie.net/windsor.html

Costumul popular românesc in imagini de epocă

Portul romanesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii cu deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala sau numai in modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor.

Bazat pe o veche mostenire, portul popular romanesc a evoluat de-a lungul timpului adoptand diferite tipuri si variante a caror frulusete si bogatie sunt bine definite, situandu-se printre cele mai valoroase creatii ale artei populare romanesti,

Portul popular in general, se diferentiaza in functie de profesie, anotimp, ocazii festive, varsta si sex, adaptandu-se prin structura sa ocupatiilor specifice fiecarei zone.

Sursa: universebookblog

Crocheted clothing details

Arta vestimentară in Rusia