Cusături româneşti

Dezvoltându-se odată cu formele vieţii sociale, portul popular românesc se manifestă ca unul din elementele de bază ale culturii noastre. Primele observaţii referitoare la importanţa cunoaşterii elementelor de vestimentaţie, fie ele de curte sau populare, ca mesaje ale culturii naţionale, sunt făcute de Al. Odobescu, părintele istoriei de artă şi arheologiei româneşti. Costumul popular ajunge chiar in garderoba Reginei Maria şi doamnelor din Suită. Elisa I. Brătianu, sora lui Ionel Brătianu, Prim-Ministru al României(1922-1927), autoarea Albumului de "Cusături Româneşti", donează personal Muzeului de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială( infiinţat in anul 1906), numeroase piese de o valoare estetică şi istorică inestimabilă.  Prima personalitate care a găsit cu cale de a fi infiinţat un Muzeu dedicat exclusiv artei pământene, a fost AL. Tzigara-Samurcaş. Albumul alcătuit de Elisa Brătianu conţine planşe cu izvoade culese din regiunile ţării noastre bogate in vestigii cultural-artistice, mărturii ale inaintaşilor, care nu pot fi şterse nicicum din Patrimoniul Universal al Rasei Omeneşti.