Scurt istoric al ochelarilor

Obiceiul de a inrama ochii cu sticle pentru a indrepta vederea dateaza de aproximativ 2000 de ani. Imparatul Nero care era miop intrebuinta ochelari care erau slefuiti concav pentru a putea privi mai bine la jocurile gladiatorilor.

Pana in secolul al 13-lea nu existau decat sticle in formatul lupelor. Descoperirea ochelarilor din doua sticle avu loc in anul 1290.

Intr-o scriere din Florenta un anume Salvino degli Armati este recunoscut ca inventator al ochelarilor. Unii atribuie aceasta inventie unui calugar foarte invatat pe nume Alexandru din Spina.

In secolul al XIV-lea ochelarii se intrebuintau foarte mult si erau extrem de pretiosi. In timpurile vechi, ine sticla se intrebuinta de multe ori in loc de sticla o varietate de smarand denumit beryl.

Primii ochelari costisitori au fost manufacturati in Italia si mai tarziu in Olanda.

Standardized textbook of barbering 1950

Publicata in anul 1950 de catre Associated Master Barbers and beauticians of America manualul "Standardized textbook of barbering" a patra editie, este structurat in doua parti ilustrat cu 172 de imagini:

1) The Fundamentals of barbering

2) Barber Science.

  Continutul include printre altele: istoria profesiei de barbier, igiena, anatomie si fiziologie, terapii, cosmetica, frizerie, teoria masajului.

In epoca moderna nu mai este suficient pentru barbier sa stie doar partea practica a profesiei. Este necesar sa aiba cunostinte temeinice de anatomie si fiziologie.

 Barbieritul a devenit o stinta odata cu studiul entitatilor umane pe masura ce psihologia epocii moderne reliefeaza unicitatea fiecarei fiinte omenesti.

In aceasta epoca numeroase industrii cheltuie sume considerabile cu cercetarea intocmind in urma studiilor costisitoare baze noi pentru estetica moderna.

 Profesia de barbier se numara printre cele mai vechi din lume. Studii arheologice indica forme timpurii de aranjament facial primitiv printre oamenii preistorici din era glaciara.

In vremea lui Moise serviciile de barbierit au devenit accesibile si populatiei. Arta barbieritului in vremurile antice includea barbieritul, frizeria, colorarea parului, makeup facial, ajustarea barbii.

Cartea este in intregime un periplu avizat prin documentare de specialitate, un manual detaliat despre arta si stiinta barbierului din vremuri imemoriale pana in prezent.

Cusaturi populare romanesti

Cusaturile de imbinare a materialelor textile in general,se impart in doua categorii de referinta:

1) Manuale. 

La randul lor, cusaturile manuale se impart in urmatoarele categorii:

- cusaturi inaintea acului,

- cusaturi in urma acului,

- cusaturi de acoperire,

- cusaturi ornamentale,

- cusaturi ascunse.

2) Mecanice.

La randul lor, cusaturile mecanice sunt executate cu diferite masini de cusut specializate si se impart in urmatoarele categorii:

- cusaturi rigide (tighel, zig-zag),

- cusaturi elastice ( lantisor, cu un fir, cu doua fire),

- cusaturi de acoperire ( triplock, uberdeck, flatlock).

- cusaturi ascunse ( stafir, pichir, durchnet).

Dintre cusaturile manuale ornamentale se distinge cusatura cruciulita des folosita la executarea modelelor artistice de pe costumele noastre populare si la zestrea domnisoarelor de pe vremuri (batiste, camasi de noapte, lenjerie, fete de masa, cearceafuri ). acest tip de cusatura se lucreaza cu fire de tesatura numarate (pas constant), in linii oblice in ambele directii care se intersecteaza la mijloc. Cu toate ca se incadreaza in grupa cusaturilor simple, se deosebeste ca structura de celelalte cusaturi.

Punctul de cruciulita se executa pe tesaturi suficient de rare (etamina, matador), prin luarea unui numar de fire de tesatura pe ac repetand aceeasi miscare la distanta dorita, dedesuptul miscarii anterioare de la acelasi nivel, folosind acelasi volum de tesatura luata pe ac.

Spre deosebire de celelalte genuri de cusaturi manuale, punctul in cruce se executa de la stanga spre dreapta realizand doua impunsaturi (luarea tesaturii pe ac) suprapuse.

Dupa realizarea unei cruciulite, operatia se repeta prin deplasarea la dreapta cu valoarea egala a tesaturii luata pe ac. Pasul cusaturii la acest gen reprezinta in linie oblica, distanta dintre cele doua impunsaturi suprapuse.

Atelierul de croitorie

Nevoia de a invata arta croitoriei deriva din dorinta fiecaruia dintre noi  de a ne manifesta unicitatea si stilul personal in toate activitatile vietii cotidiene.

Armonia dintre aspectul fizic si arta cu care stim a purta vesmintele determina felul in care ne percep si cei din jur. Natura relatiilor sociale devenind foarte complexa este necesara o abordare obiectiva si actualizata permanent in acord cu realitatea.

Multi dintre noi stim ca pentru a reusi in domenii in care dorim sa excelam este necesar inainte de a ne dota sau a gasi surse de finantare, sa avem un plan definit si sa ne organizam pentru a-l putea aplica.

Pe scurt, in cazul de fata, pentru a invata tehnica si a descoperi secretele croitoriei avem nevoie de utilaje si unelte specifice acestui mestesug.

Important de stiut ca, daca investitia initiala este costisitoare, o parte dintre utilaje se pot si inchiria sau anumite operatiuni specializate se pot executa prin simpla diviziune a muncii.

De exemplu: daca inca nu va puteti permite sa cumparati o masina de surfilat puteti merge la un atelier apropiat cu rugamintea, contra cost sau contraserviciu sa surfilati o serie de detalii ale produselor pe care le aveti in lucru.

Nota: Indiferent ca initial nu puteti face investitia dorita, va prezint formula ideala de dotare optima pentru a putea avea un obiectiv clar, fara echivoc.

Sa pornim drop-down list cum se spune si sa vedem ce reusim sa achizitionam:

1) Masina de cusut casnica sau, daca spatiul amenajat include instalatie electrica industriala atunci recomand achizitionarea unei masini de cusut profesionale, ofertele sunt atragatoare datorita momentului economic actual.

In situatia in care bugetul de investitii este ciuruit incepeti chiar si cu genul de masina de cusut din imaginea de mai jos, ulterior o puteti vinde fara probleme recuperand ceva din investitie.

Pentru un inceput promitator puteti gasi anunturi publicitare cu preturi negociabile care sa va ajute sa porniti proiectul.

2) Masina de surfilat marginile tesaturilor denumita triplock, exista atat varianta casnica dar mai ales cea profesionala.

3) Masina de calcat cu masa profesionala de calcat, pe parcurs veti intelege ca acest ansamblu de finisat este vital pentru micul colt pe care il visati.

Daca initial cheltuiala va apasa puteti incepe macar cu cai de calcat de doua dimensiuni: unul de lungimea manecilor produselor ( aproximativ 600 mm) nu mai lat de 150-200 mm la baza mare si 80-100 mm la baza mica a trapezului si un altul macar de 800 mm lungime lat de 250 mm la baza mare si aprox. 150-200 mm la baza mica a trapezului. 

Pot fi confectionati din teava metalica, si blat de lemn  acoperit cu vatelina peste care puteti inveli cu o husa din tesatura de bumbac de culoare alba pentru a nu avea surprize daca ar fi de alta culoare sa se decoloreze datorita umezelii pe produsele pe care le veti finisa.

4) Masa de croit si finisat. O marime optima ar putea fi, tinind cont in principiu, ca cel mai lung produs pe care l-ati putea croi este o rochie lunga, 1500 mm si o latime macar de 1000 mm.

Nota: In cazul in care veti achizitiona o masina de cusut casnica tineti cont ca, pentru a economisi spatiu, veti putea lucra tot pe aceasta masa buna la toate.

5) Bust profesional pentru efectuarea probelor si retusurilor.

 6) Foarfeci profesionale pentru croit si finisat.

 O foarfeca extrem de utila este foarfeca de taiat in zig-zag cu care se poate compensa pentru inceput, printr-o investitie suportabila, lipsa masinii de surfilat mentionata mai sus.

7) Centimetru panglica.

8) Rigla gradata si T-ul (important de stiut ca acesta este ulterior necesar pentru anumite retusuri ale tivurilor produselor de imbracaminte in lipsa unui dispozitiv profesional destul de costisitor).

9) Ruleta.

10) Degetar.

11) Ace de gamalie, ace de cusut, manuale si pentru masina de cusut.

Nota: Pentru a evita imprastierea acestora pe jos riscand accidente de munca pregatiti si un magnet si pastrati-l in permanenta pe masa

unde se afla masina de cusut pentru a colecta boldurile risipite.

Important de stiut: Acele de cusut pentru masinile casnice au cotorul tesit pe-o parte iar cele pentru masinile profesionale au cotorul cilindric.

12) Lampa cu brat flexibil pentru masina de cusut necesara in zilele noroase sau cand lucrati seara.

13) Scaun ergonomic cu rotile. Pont: gasiti la preturi rezonabile in targurile de vechituri.

14) Stativ (stender) reglabil si umerase pentru a aseza produsele finisate sau in lucru atarnandu-le acoperite cu saci de plastic sau cu un cearceaf pentru a le feri de praf sau scame. Puteti gasi in magazinele de utilaje si piese profesionale dar si in cele care vand kit-uri pentru ansamblare pe principiul DIY (Do It Yourself).

In rest, voie buna, tenacitate si pasiune pentru ce va propuneti.

Mode si vesminte din trecut

Arheologia noastra costumara, cu numeroasele si efemerele variante ale portului pamantean, oglindesta pe parcursul ei insasi istoria Principatelor Romanesti cu framantarile lor sociale, cu necontenitele lupte pentru libertate. 

Ca pretutindeni in oranduirea feudala, si in viata societatii noastre din trecut, nimic nu reflecta mai discrepant inegalitatea dintre oameni decat straiele pe care acestia le poarta. 

Dintre toate formele de cultura materiala, numai vesmantul omului desemneaza de la prima vedere conditia fiecaruia, deosebirea de stare materiala vadind prapastia ce desparte feluritele grupuri intre ele in sanul aceleiasi comunitati nationale. 

In toata intinderea istoriei noastre, ca dealtfel in toate tarile continentului, boierimea, detinatoare de bunuri, latifundii si aur, desfasoara un lux fara limite, imbracand cale mai frumoase si mai scumpe costume, calatorind in cele mai elegante trasuri, veselindu-se la cele mai bogate ospete.

In contrastul acesta dintre hainele de dimie pe care le imbraca locuitorii satelor noastre si stofele de aur venetice cu care se impodobesc divanitii si voievozii trebuie cautata si pricina involburatelor rascoale ale maselor obidite.

Cinci veacuri in care costumul romanesc de epoca penduleaza mereu intre rasarit si apus, fluctuatiile pe care le sufera haina citadina oglindind alternativ epocile de aservire sau cele de libertate, deznadejdile si sperantele poporului nostru.

Mentinerea vreme de secole a portului oriental in tarile noastre ni se reveleaza din cele mai vechi timpuri ca o stricta obligatie politica de ceremonial pentru domnie si dregatorii boieri, pentru slujbasi, curteni si casele lor.

Inca de pe la 1540, episcopul Verancius, scriind despre noi, facea constatarea ca portul muntenilor, spre deosebire de cel al moldovenilor, imprumutase multe piese turcesti, oamenii din Tara Romaneasca, in baza noilor relatii de vasalitate fata de turci, renuntand la vechea lor haina traditionala.

Autorul

Cartea de fata incepe sa numere anii din vremea celui de-al doilea descalecat al tarii. Este veacul "elegantei" europene si rafinamentului epocii si stralucirii somptuoasa strecurate prin Bizant sau prin trecatorile muntilor si in voevodatele noastre.

Suntem in plin Ev Mediu romanesc. Lumea aceasta feudala de jupani si ostasi si de proaspeti curteni care forfoteau in jurul domnului incepuse inca demult sa cunoasca ispita luxului si a podoabelor, voluptatea hainelor de matase stropite cu flori de aur si a "leaganelor" trase de cai superbi, pasiune ce o va avea in tot lungul istoriei sale, luand catre sfarsitul secolului al XVIII-lea forme bolnavicioase, frenetice.

Lucrarea Mode si vesminte din trecut a autorului Al. Alexianu parcurge turbulenta istorie a neamului romanesc cu mentiuni detaliate referitoare la epoci istorice in care spiritul omenesc cu slabiciunile sale importa fara discernamant mode vremii din tarile dominante supunandu-si gustul doar pasiunii pentru lux cu orice pret.

Arta vestimentara banoasa si influenta in orice perioada istorica umple fara limita buzunarele celor care pentru scurta vreme transforma doritorul intr-un cobai ascultator si cheltuitor.

Mestesugurile conexe infloresc si mesterii nu prididesc sa furnizeze accesorii maestrilor si croitirilor de lux care au un loc privilegiat in viata celor cu dare da mana.

Accesorii pionieri

Accesorii pentru pionieri incluzand: 

 ecuson, trese, inel pentru cravata rosie binecunoscuta, snururi pentru diferitele titluri pionieresti (comandant de grupa, comandant de detasament si comandant de unitate).

Aceste simboluri completau costumul sobru si elegant conferind tinuta demna micilor exploratori ai vietii inca din primul an de scoala. Lipsa uniformei elimina distinctia unei tinute oficiale si reprezentative pentru scoala.

Pionierii erau intai de toate elevi silitori, voluntari si gata pentru orice noua provocare se ivea la orizont incapand cu frecventarea cercurilor scolare cu numeroase tematici si continuind cu o gramada de activitati extrascolare care le calea spiritul temerar si curiozitatea specifica varstei copilariei.

Fata perna vintage crosetata

Fata perna decorativa de culoare alb/grej, transparenta, crosetata, decorata central doar pe fata si pe inaltime cu imaginea unui leu a carui silueta eleganta este incadrata cu un chenar asemanator cu un baldachin in centrul caruia se afla la partea superioara chiar in mijloc o monograma "W" inconjurata de elemente decorative de forma ovala dispuse razant pe o circumferinta imaginara. Pe margine, conturul este decorat cu elemente florale, iar partea de acces a pernei are terminatia bogata in coltisori crosetati bordati de arcade. Dimensiunile fetei de perna sunt urmatoarele: 630 mm X 460 mm.

Degetare croitorie

Accesoriile de croitorie sunt indispensabile oricarui maestru care se respecta si face din mestesugul indragit o arta. Printre numeroasele unelte si dispozitive aproape indispensabile se afla si degetarele.

Potrivit oricarui dictionar, "degetar, degetare, este un capacel din metal sau din material plastic, care se poartă, la cusut, pe degetul cu care se impinge acul pentru a-l feri de intepaturi".

Materialele din care este confectionat sunt in special plastic si metal inclusiv argint pentru cei cu dare da mana. Pe vremuri doamnele obisnuiau sa poarte in trusa de calatorie, forfecuta, ata de cusut, ace (bolduri, ace de siguranta, ace de cusut manual) dar si un degetar.

Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania

Camasa cu altita

Port femeiesc sasesc de sarbatoare

Lucrare aparuta in anul 1972 la Editura Tehnica din Bucuresti, volumul de fata al autoarei Ecaterina D. Tomida, "Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania", este intocmit pe baza unei indelungate experiente a autoarei in domeniul broderiilor pentru costumele populare. Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii. 

Cercetand scenele de pe Columna lui Traian precum si monumentul de la Adamclisi, se pot vedea cu multa claritate ca barbatii daci sunt infatisati purtand pantaloni stramti bagati in opinci , pe deasupra o camasa cu maneci scurte  a carei croiala este asemanatoare cu croiala celor de azi, la mijloc sunt incinsi cu o curea lata, batuta cu tinte metalice, iar peste camasa poarta o manta scurta dintr-o singura bucata fixata pe umar prin copci de metal.

Femeile sunt pieptanate cu parul adus pe tample si impletit in conci purtand broboade innodate spre spate. Camasa este larga si lunga pana la glezna, cu manecile suflecate, iar peste camasa, de la talie in jos, poarta o fusta creata, prinsa la mijloc cu brau si curea din piele asemanatoare cu a barbatilor. Acest port ne-a ramas mostenire de la strabunii nostri traci.

La popoarele din Peninsula Balcanica: sarbi, bulgari, se intalneste un port asemanator cu al nostru iar costumul popular denota o mostenre comuna.

Izvoade stramosesti

Izvoadele in semantica lor reprezinta un document, un inscris, un izvor dau o dovada avand menirea de a fi reprodus pentru dainuire.

Izvoadele populare in special, culese cu dragoste si devotament de numerosi pionieri ai artei si culturii unei civilizatii raman o marturie eterna a trecerii acelui neam intre granitele unui teritoriu.

Colectia de fata de izvoade stramosesti culeasa de distinsa Margarita Miller-Verghi si aparuta in anul 1927 la editura Socec trezeste nostalgii arhetipale ale populatiei sedentare care a lasat marturii perene.