Mode si vesminte din trecut

Arheologia noastra costumara, cu numeroasele si efemerele variante ale portului pamantean, oglindesta pe parcursul ei insasi istoria Principatelor Romanesti cu framantarile lor sociale, cu necontenitele lupte pentru libertate. 

Ca pretutindeni in oranduirea feudala, si in viata societatii noastre din trecut, nimic nu reflecta mai discrepant inegalitatea dintre oameni decat straiele pe care acestia le poarta. 

Dintre toate formele de cultura materiala, numai vesmantul omului desemneaza de la prima vedere conditia fiecaruia, deosebirea de stare materiala vadind prapastia ce desparte feluritele grupuri intre ele in sanul aceleiasi comunitati nationale. 

In toata intinderea istoriei noastre, ca dealtfel in toate tarile continentului, boierimea, detinatoare de bunuri, latifundii si aur, desfasoara un lux fara limite, imbracand cale mai frumoase si mai scumpe costume, calatorind in cele mai elegante trasuri, veselindu-se la cele mai bogate ospete.

In contrastul acesta dintre hainele de dimie pe care le imbraca locuitorii satelor noastre si stofele de aur venetice cu care se impodobesc divanitii si voievozii trebuie cautata si pricina involburatelor rascoale ale maselor obidite.

Cinci veacuri in care costumul romanesc de epoca penduleaza mereu intre rasarit si apus, fluctuatiile pe care le sufera haina citadina oglindind alternativ epocile de aservire sau cele de libertate, deznadejdile si sperantele poporului nostru.

Mentinerea vreme de secole a portului oriental in tarile noastre ni se reveleaza din cele mai vechi timpuri ca o stricta obligatie politica de ceremonial pentru domnie si dregatorii boieri, pentru slujbasi, curteni si casele lor.

Inca de pe la 1540, episcopul Verancius, scriind despre noi, facea constatarea ca portul muntenilor, spre deosebire de cel al moldovenilor, imprumutase multe piese turcesti, oamenii din Tara Romaneasca, in baza noilor relatii de vasalitate fata de turci, renuntand la vechea lor haina traditionala.

Autorul

Cartea de fata incepe sa numere anii din vremea celui de-al doilea descalecat al tarii. Este veacul "elegantei" europene si rafinamentului epocii si stralucirii somptuoasa strecurate prin Bizant sau prin trecatorile muntilor si in voevodatele noastre.

Suntem in plin Ev Mediu romanesc. Lumea aceasta feudala de jupani si ostasi si de proaspeti curteni care forfoteau in jurul domnului incepuse inca demult sa cunoasca ispita luxului si a podoabelor, voluptatea hainelor de matase stropite cu flori de aur si a "leaganelor" trase de cai superbi, pasiune ce o va avea in tot lungul istoriei sale, luand catre sfarsitul secolului al XVIII-lea forme bolnavicioase, frenetice.

Lucrarea Mode si vesminte din trecut a autorului Al. Alexianu parcurge turbulenta istorie a neamului romanesc cu mentiuni detaliate referitoare la epoci istorice in care spiritul omenesc cu slabiciunile sale importa fara discernamant mode vremii din tarile dominante supunandu-si gustul doar pasiunii pentru lux cu orice pret.

Arta vestimentara banoasa si influenta in orice perioada istorica umple fara limita buzunarele celor care pentru scurta vreme transforma doritorul intr-un cobai ascultator si cheltuitor.

Mestesugurile conexe infloresc si mesterii nu prididesc sa furnizeze accesorii maestrilor si croitirilor de lux care au un loc privilegiat in viata celor cu dare da mana.

Accesorii pionieri

Accesorii pentru pionieri incluzand: 

 ecuson, trese, inel pentru cravata rosie binecunoscuta, snururi pentru diferitele titluri pionieresti (comandant de grupa, comandant de detasament si comandant de unitate).

Aceste simboluri completau costumul sobru si elegant conferind tinuta demna micilor exploratori ai vietii inca din primul an de scoala. Lipsa uniformei elimina distinctia unei tinute oficiale si reprezentative pentru scoala.

Pionierii erau intai de toate elevi silitori, voluntari si gata pentru orice noua provocare se ivea la orizont incapand cu frecventarea cercurilor scolare cu numeroase tematici si continuind cu o gramada de activitati extrascolare care le calea spiritul temerar si curiozitatea specifica varstei copilariei.

Fata perna vintage crosetata

Fata perna decorativa de culoare alb/grej, transparenta, crosetata, decorata central doar pe fata si pe inaltime cu imaginea unui leu a carui silueta eleganta este incadrata cu un chenar asemanator cu un baldachin in centrul caruia se afla la partea superioara chiar in mijloc o monograma "W" inconjurata de elemente decorative de forma ovala dispuse razant pe o circumferinta imaginara. Pe margine, conturul este decorat cu elemente florale, iar partea de acces a pernei are terminatia bogata in coltisori crosetati bordati de arcade. Dimensiunile fetei de perna sunt urmatoarele: 630 mm X 460 mm.

Degetare croitorie

Accesoriile de croitorie sunt indispensabile oricarui maestru care se respecta si face din mestesugul indragit o arta. Printre numeroasele unelte si dispozitive aproape indispensabile se afla si degetarele.

Potrivit oricarui dictionar, "degetar, degetare, este un capacel din metal sau din material plastic, care se poartă, la cusut, pe degetul cu care se impinge acul pentru a-l feri de intepaturi".

Materialele din care este confectionat sunt in special plastic si metal inclusiv argint pentru cei cu dare da mana. Pe vremuri doamnele obisnuiau sa poarte in trusa de calatorie, forfecuta, ata de cusut, ace (bolduri, ace de siguranta, ace de cusut manual) dar si un degetar.

Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania

Camasa cu altita

Port femeiesc sasesc de sarbatoare

Lucrare aparuta in anul 1972 la Editura Tehnica din Bucuresti, volumul de fata al autoarei Ecaterina D. Tomida, "Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania", este intocmit pe baza unei indelungate experiente a autoarei in domeniul broderiilor pentru costumele populare. Portul romanesc, ca trasaturi generale, are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii. 

Cercetand scenele de pe Columna lui Traian precum si monumentul de la Adamclisi, se pot vedea cu multa claritate ca barbatii daci sunt infatisati purtand pantaloni stramti bagati in opinci , pe deasupra o camasa cu maneci scurte  a carei croiala este asemanatoare cu croiala celor de azi, la mijloc sunt incinsi cu o curea lata, batuta cu tinte metalice, iar peste camasa poarta o manta scurta dintr-o singura bucata fixata pe umar prin copci de metal.

Femeile sunt pieptanate cu parul adus pe tample si impletit in conci purtand broboade innodate spre spate. Camasa este larga si lunga pana la glezna, cu manecile suflecate, iar peste camasa, de la talie in jos, poarta o fusta creata, prinsa la mijloc cu brau si curea din piele asemanatoare cu a barbatilor. Acest port ne-a ramas mostenire de la strabunii nostri traci.

La popoarele din Peninsula Balcanica: sarbi, bulgari, se intalneste un port asemanator cu al nostru iar costumul popular denota o mostenre comuna.

Izvoade stramosesti

Izvoadele in semantica lor reprezinta un document, un inscris, un izvor dau o dovada avand menirea de a fi reprodus pentru dainuire.

Izvoadele populare in special, culese cu dragoste si devotament de numerosi pionieri ai artei si culturii unei civilizatii raman o marturie eterna a trecerii acelui neam intre granitele unui teritoriu.

Colectia de fata de izvoade stramosesti culeasa de distinsa Margarita Miller-Verghi si aparuta in anul 1927 la editura Socec trezeste nostalgii arhetipale ale populatiei sedentare care a lasat marturii perene.

Palarii si cosuri de paie

Impletiturile din paie rezista in gama de accesorii pe care nu numai generatiile trecutului le apreciaza. Palarii, cosuri si diverse alte accesorii vestimentare fac inca furori in timpul verilor toride.

Estetice, functionale, rezistente si usor de intretinut fara sa uitam valoarea materialului natural, accesoriile de vara impletite raman pe locurile fruntase pe lista vintage a numerosi amatori de frumos si util in acelasi timp.

Brosa vintage victoriana

Brosa din imagine cu aspect dedicat onomastic Maria a fost manufacturata in intervalul dintre deceniul al patrulea si al saptelea al secolului al 19-lea, lucru lesne de observat datorita sistemului de prindere a bijuteriei.

Este cunoscut faptul ca balamaua tip “T”, ce permite mobilitatea acului de prindere, a fost folosita numai pana la sfarsitul deceniului al saptelea al secolului al 19-lea, cand atelierele europene au adoptat sistemul cu balama circulara.

Un alt reper de datare a acestei brose: pana in anul 1880 acul se prindea in anou “C” deschis,  fara element suplimentar de siguranta.

Butoni vintage

Accesorii elegante pe nedrept uitate, butonii completeaza discret orice tinuta clasica. Alaturi de gulere elegante, scrobite, brodate, de contrast cu 'body"-ul bluzei sau camasii pe care doriti sa o purtati, butonii inspira fara egal, rasa, clasa si bun-gust. 

Valiza vintage din lemn

85 cm L x 55 cm l  x 14,5 cm h

Valiza din lemn de nuc de culoare brun-chocolat la exterior si nuanta cognac la interior, accesorizata cu baghete transversale in nuanta stejarului, coltare din toval, maner si inchizatori metalice, bride interioare tesute din canepa si prevazute cu catarame metalice, cu aspect satinat cu patina de vreme data fiind varsta considerabila, poate fi folosita pe langa utilitatea principala si ca dulap de lucruri, ca masa de joc sau blat de lucru pentru diverse activitati creative. Dimensiunile generoase o transforma ad-hoc intr-un obiect de mobilier incapator si aspectuos.